Cardurile de credit ingroasa randurile creditelor neperformante

Imprumuturile ipotecare cu grad de risc ridicat – asa-numitele „credite subprime”, practicate pe scara larga de institutiile bancare, sunt principalii vinovati de destabilizarea sistemului financiar mondial care a condus la criza economica din inceputa acum mai bine de un deceniu.

Aceasta este concluzia la care a ajuns organizatia americana de jurnalism de investigatie Center for Public Integrity in urma unei anchete indreptate asupra megabancilor americane si europene. Conform analizei, colapsul subprimelor a survenit dupa ce in cei trei ani premergatori marii crize, numarul acestor imprumuturi cu risc ridicat a atins apogeul.

De ce ne intoarcem atat de mult in timp? Din doua motive. In primul rand, nu credem ca acea criza s-a incheiat cu adevarat. Chiar daca acest motiv poate parea subiectiv, al doilea este cat se poate de clar: am intrat intr-o noua criza economica – poate generata de criza pandemiei, poate doar dezvaluita mai rapid de catre aceasta.

Creditele ipotecare nu sunt, insa, singurele imprumuturi cu nivel ridicat de risc de pe piata. Cardurile de credit si cardurile de credit subprime le secondeaza cu succes. Dupa cum era de asteptat, criza cardurilor nu a putut fi impiedicata, iar unda de soc s-a propagat din Statele Unite in Europa.

Conform analizelor Fondului Monetar International (FMI), datoria debitorilor americani totalizeaza 1.900 miliarde de dolari, in timp ce valoarea datoriei populatiei din Europa catre institutiile de creditare ajunge la 2.467 miliarde de dolari.

Sumele in sine nu reprezinta o problema, ci ceea ce vor genera: 14% din datoriile americanilor si 7% din cele ale europenilor nu vor mai putea fi recuperate, estimeaza FMI.

In ceea ce priveste cardurile de credit cu nivel de risc ridicat, situatia este agravata de insasi natura acestora. Beneficiarii acestor imprumuturi sunt persoane care nu indeplinesc conditiile minime de creditare si care au un istoric al creditelor anterioare indoielnic. Acest gen de imprumuturi au fost accesate, in principal, de „beneficiarii” creditelor ipotecare, functionand ca un credit pentru datornici, ceea ce a dus la crearea unui cerc vicios al creditelor neperformante.

Conform datelor Bancii Nationale a Romaniei, situatia romanilor in ceea ce priveste cardul de credit nu este una placuta. Din Raportul asupra stabilitatii financiare publicat de BNR in luna iunie 2020, reiese ca rata restantelor la cardurile de credit este in crestere, depasind in prima parte a anului 2020 rata creditelor imobiliare neperformante.

Totusi, aceasta situatie este compensata de ponderea redusa pe care o detin cardurile de credit in randul creditelor de consum contractate de romani. Intr-adevar, este vorba mai ales de restante la creditele de valoare mica, insa inexistenta unor garantii ingreuneaza procesul de recuperare a banilor de catre creditori si ingroasa randul creditelor neperformante ce blocheaza piata financiara.

Un alt aspect care tinde sa indulceasca statisticile este iesirea din sistem a aproape tuturor creditelor de nevoi personae acordate pe periode foarte lungi (inainte de anul 2011). O parte au ajuns la maturitatea normala, altele s-au rezolvat prin apelul la o facilitate special lasata la dispozitie: cea de refinantare credite pe 10 ani.

Subiectul ne readuce in memorie o alta masura – pe cat de nepopulara, pe atat de utila de fapt: limitarea ratei de indatorare, in functie de nivelul veniturilor nete reale, si mai ales, diferentiat in functie de moneda creditului.

Acest articol a fost citit de 4 vizitatori.


GDRP | Termeni - condiții | Confidențialitate | Cookies
Home | Sitemap | Facebook | Telcons: 021-9551