Destinatia creditelor publice

In functie de necesitatile specifice ale autoritatilor, destinatia creditelor publice poate fi diferita de asemenea.

Am acoperit in capitolul anterior cele doua zone in care un guvern poate avea nevoie de finantare (golurile de casa si echilibrarea bugetara). Am atins acolo si cateva motive uzuale pentru care se intampla asa ceva, dar nu am ajuns la cauzele reale pentru multe situatii.

Deci, de ce apeleaza guvernul la credite, fie ele bancare sau de alt tip? Iata cateva motive:

  • Majorarea impozitelor afectează tipic viața populației, iar celebrarea (coaliția) conducătoare evită, de regulă, să aplice această măsură, considerată nepopulară, pentru a nu-și pierde electoratul; în țările care au un nivel avansat de impozitare, o nouă creștere a impozitării ar crea o opoziție puternică pentru categoriile de populație care ar suporta sarcina fiscală care este suplimentară
  • Împrumuturile de stat, pe piața internă, oferă celor care au bani disponibili un plasament sigur
  • Împrumuturile de stat reprezintă o modalitate mai rapidă de a procura resurse financiare decât impozitele directe, deoarece perioada necesară pentru determinarea și evaluarea materiei impozabile este mult mai lungă decât cea pentru abonarea la împrumut și efectuarea plăților în contul său;
  • Ipoteca solicitată de la bancă, care este de regulă centrală, este dobândită într-un termen mai scurt decât dacă este plasată printre alte persoane juridice, în plus, în rândul populației.

Destinatia creditelor publice: reditribuirea venitului national

Esenta acestei zone economice este generarea de procese de redistribuire a produsului intern brut. Scopul acestora este pastrarea sau revenirea la o stare de echilibru bugetar. In egala masura insa, prin acestea se pot obtine si fondurile necesare umplerii unor goluri de moment in trezorerie. Reamintim discutam despre surse de tipul imprumuturilor publice.Procesele generate la care ne referim isi gasesc manifestari atat la nivel national, cat si in relatiile dintre mai multe state.

Nu ne mai oprim cu detalii, am acoperit deja destul de bine acest domeniu: sursele de finantare, inclusiv la nivel guvernamental, sunt creditele bancare, pe de o parte, si o serie mai lunga de forme diverse de imprumut nebancar, pe de alta parte.

Pe plan intern, efectele redistribuirii produsului brut care este intern pare a fi ajutat de apartenența la împrumuturile lansate de autoritățile publice. O redistribuire are loc între partea voastră destinată formării brute de capital (acumulare) și cea principală destinată consumului, deoarece o parte din banii de bani disponibili se plasează în inscripțiile referitoare la împrumuturile de stat și pot fi utilizate, în principal, pentru scopuri neproductive din acest moment. Această redistribuire este creată ulterior, prin plata dobânzilor, precum și a câștigurilor care sunt fezabile de către autorități, care sunt recunoscute în favoarea abonaților la împrumuturi, prin veniturile încasate prin impozite.

De asemenea, redistribuirea P.I.B. aceasta este determinată și de rambursarea creditelor restante, care se fac în favoarea persoanelor îndreptățite, dar de la toți contribuabilii pe durata respectivă.

Procedura de redistribuire internă a P.I.B. se manifestă, de asemenea, pe parcursul utilizării care este reală a resurselor financiare produse din împrumuturi, prin rambursările efectuate către unitățile furnizoare economice ale statului.

Utilizarea creditului public

destinatia creditelor publiceResursele economice obținute prin împrumuturi publice sunt, de asemenea, utilizate pentru finanțarea obiectivelor financiare, pentru infrastructura și protecția mediului. În acest caz complet, nu există nicio redistribuire între fondul dvs. de acumulare și investiția de consum, ci doar între subiecții care materializează aplicarea fondului de acumulare.

Imprumuturile publice contractate in strainatate contribuie la redistribuirea produsului intern brut intre tarile care acorda imprumuturi si cele care le solicita (Finante Publice – capitolul 8).

Inițial, la acordarea acestor împrumuturi, fluxurile care sunt financiare din țările împrumutate către cele împrumutate. Din momentul începerii rambursării împrumuturilor și a plății dobânzilor legate de aceasta, se referă la fluxurile financiare, respectiv se schimbă, începând țările împrumutate țărilor împrumutate.

Împrumutul fiind rambursabil, mai degrabă decât plățile efectuate de țara debitoare, ca dobânzi și comisioane, către națiunea creditoare reprezintă o redistribuire nerambursabilă și definitivă, asociată cu produsul intern brut pe plan internațional, în cazul în care redistribuirea produsului intern brut al împrumutului țara către țara împrumutată are o natură temporară.

 

Acest articol a fost citit de 11 vizitatori.


GDRP | Termeni - condiții | Confidențialitate | Cookies
Home | Sitemap | Facebook | Telcons: 021-9551