Falimentul sistemului de pensii – deficitul fiscal

Falimentul sistemului de pensii – deficitul fiscal

Drumul către faliment: deficitul fiscal al României va ajunge la 8% din PIB până în 2022, dacă noua lege a pensiilor va fi implementată, afirma FMI

Noua lege a pensiilor ar putea dubla deficitul fiscal deja considerabil al României, care ar putea ajunge la 8% din PIB până în 2022. Astfel, s-ar ridica nevoile de finanțare externă la niveluri excesive dacă legea va fi pusă în aplicare in forma actuala, fără compensarea măsurilor, avertizează specialiștii Fondului Monetar Internațional (FMI).

Incotro deficitul fiscal?

Pentru 2019, FMI estimează în România un deficit fiscal de 3.7% din PIB.

Guvernul a adoptat o nouă lege care va dubla beneficiile pentru pensiile din pilonul I până în 2022, fără a preciza încă implicația bugetară a implementării acestor masuri.

Începând cu 1 septembrie, cu două luni înainte de alegerile prezidențiale, guvernul român a majorat deja pensiile cu 15%, sperând să obțină tracțiune pentru candidata sa, Viorica Dancila.

Experții avertizează că această măsură ar putea fi o lovitură mortala pentru un buget deja sever restricționat, într-o perioadă în care există temeri crescânde pentru o nouă criză economică.

„Dacă este pusă în aplicare, fără a compensa măsuri de politică, noua lege ar putea dubla deficitul fiscal deja considerabil al României, va crește substanțial deficitul de cont curent și va ridica nevoile de finanțare externă la niveluri excesive”, spune FMI în ultimul său raport din 2019.

Conform noii legi, pensiile vor crește în mai multe etape, ceea ce va duce la cheltuieli fiscale suplimentare de 3.2% din PIB până în 2022, comparativ cu cele care ar fi avut loc în condițiile legii anterioare.

Drept urmare, raportul dintre pensia medie netă și salariul mediu net este estimat să crească substanțial de la 42% în 2018 la 64% până în 2022.

„Acest lucru ar trebui să contribuie la reducerea decalajului de risc de sărăcie pentru populația vârstnică din România, care este cel mai ridicat din UE (pe baza estimărilor pentru 2017), dar nu va avea niciun efect asupra unui decalaj de risc și mai mare pentru populația cu vârste cuprinse între 18 și 64 de ani” indică FMI.

„Guvernul nu a explicat încă modul în care bugetul va acoperi cheltuielile suplimentare, în ciuda unei clauze din lege care subliniază importanța spațiului fiscal”, au adăugat experții.

Scenarii posibile pentru falimentul bugetului national

FMI prognozează implicații posibile ale noii legi pentru conturile fiscale și externe. Într-un scenariu pe termen mediu care presupune că nu sunt adoptate măsuri de compensare a politicilor, cheltuielile adăugate de pensii ar oferi un impuls pentru cererea agregată, dar ar agrava și echilibrul economic, deoarece dezechilibrele macroeconomice ale României se deteriorează, potrivit experților FMI.

„Scenariul dezvăluie consecințe potențial devastatoare pe termen mediu. Deficitul fiscal și al contului curent al României ar atinge ambele 8% din PIB până în 2022. Datoria publică ar crește cu 20 de puncte procentuale din PIB ”, subliniază FMI.

De asemenea, datoria externă a României va crește semnificativ, întrucât cheltuielile suplimentare considerabile ar trebui să fie finanțate preponderent pe piețele externe (având în vedere expuneri bancare interne ridicate), triplând nevoile de finanțare externă ale sectorului public până în 2022, potrivit instituției financiare.

„Necesitățile crescânde de finanțare ar putea genera mai multe reacții adverse ale pieței decât creșterea costurilor de finanțare. Creșterea dependenței de finanțarea externă ar duce la creșterea cotei în valută a datoriei publice și ar mări expunerea la riscul cursului de schimb”, avertizează specialiștii.

Potrivit FMI, fără măsuri fiscale suplimentare, noua lege pune în pericol sustenabilitatea fiscală pe termen mediu în România și prelungește incertitudinea politicii cu efecte negative asupra activității economice și investițiilor.

Gabriel Biris, consultant fiscal și fost secretar de stat în Ministerul Finanțelor, a postat recent calcule similare, estimând că deficitul fiscal va depăși 8% din PIB dacă noua lege va fi implementată.

Dar și mai rău, ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, a spus că pensiile ar putea crește cu 40% anul viitor, înainte de alegerile parlamentare, mai devreme decât a cerut legea.

Gabriel Biris avertizează că un astfel de scenariu înseamnă faliment pentru România. „Genul meu de erou! Duceți această idee până la capăt și veți rămâne în istorie ca omul care a împins România să își reformeze sistemul de pensii publice falimentat – prin falimentul guvernamental! – https://business-review.eu/news/the-road-to-bankruptcy-romanias-fiscal-deficit-to-reach-8-pct-of-gdp-by-2022-it-the-new-pension-law-is-implemented-imf-says-204454”, a spus Biris, referindu-se la ministrul Teodorovici in contextul afirmatiilor acestuia legate de cresterile pensiilor.

Acest articol se bazeaza pe textele Business Review EU.

Acest articol a fost citit de 18 vizitatori.


GDRP | Termeni - condiții | Confidențialitate | Cookies
Home | Sitemap | Facebook | Telcons: 021-9551